StatTrack
web space | free hosting | Business Hosting | Free Website Submission | shopping cart | php hosting



Date Hot Girls

Click Here!





Save Your Money

Click Here!





 

acasă

numărul 19 / noiembrie - decembrie 2011


  • Editorial - Am fost, de curând, la un festival de poezie, în cadrul căruia, printre alte manifestări, s-a desfăşurat şi un colocviu intitulat „Poezia şi rugăciunea la frontierele cunoaşterii”. Nu-i primul festival la care particip şi unde, aproape obsesiv, se vorbeşte despre legătura dintre credinţă şi poezie, despre intruziunea sacrului în literatură şi, implicit, despre modul în care scriitorii pot să promoveze, prin scris, cuvântul lui Dumnezeu.
  • Emilian MARCU - Arta de a fluiera în biserică -   Nu cred să existe undeva, în vreun colţ al planetei (să ne înţelegem: este vorba de partea civilizată a acesteia, totuşi), o ţară, un popor, care să aibă atâţia artişti pe metru pătrat în arta fluieratului în biserică, aşa cum există în România, mai ales cea contemporană, sau, poate, vorba lui Ion Minulescu, e vechi păcatul!
  • La o aniversare -  S-au împlinit, nu de mult, 130 de ani de la naşterea unui mare român, savantul Nicolae Iorga (deci la aceeaşi dată – 1871– cu alte două glorii ale acestui pământ – Enescu şi Bacovia). Dacă Poetul şi Muzicianul au fost sărbătoriţi pe măsura creaţiei fiecăruia, despre gloriosul Istoric şi om cultural s-a vorbit mai puţin.
lui Nicolae Labiş,
la 40 de ani de la înveşnicire
  • Doina CERNICA - Procentul lui Dumnezeu.   Se spune că există un procent al lui Dumnezeu. Că dacă una din teribilele molime ale Evului Mediu ar renaşte devastator sau dacă una din misterioasele boli care ucid atâţia semeni şi-ar accelera şi înmii raza de acţiune până într-atât încât toţi să ne aşteptăm peste noapte la noaptea ...
  • Simona-Grazia DIMA - Un spaţiu revelatoriu.  Datorez scrierea acestui text dinamicei Ozana Cucu-Oancea, cercetătoare în cadrul Academiei Române, care şi-a propus să facă un lucru extraordinar şi a reuşit, cu optimismul şi priceperea ce o caracterizează: o carte care să însumeze mărturii ale scriitorilor ...
  • Dan Gabriel ONŢELUŞ - Perspectiva artistică. „Finalitate fără scop” consideră I. Kant arta, domeniu prin excelenţă al creativităţii umane. Într-adevăr, principiul fundamental al esteticii moderne este acela că opera de artă produce în receptor emoţie estetică, mai complexă decât cea pur psihologică. Producerea emoţiei estetice nu este o finalitate practică, utilitară, ci una contemplativă.
  • Lucian STROCHI. Un poet al răstimpurilor de poezie: Cornel Paiu. Un poet interesant, având toate datele poetului adevărat (ton egal, oracular, o simbolistică proprie, registre simbolice contrastive până la antonimie, construirea unui personaj protagonist care să devină o voce a eului liric - aşa cum cerea, într-un eseu celebru, Vocile poeziei, T. S. Eliot...
  • Costache ARITON - „Nimic a desluşire nu stăruie’n aflare”, O incursiune în universul Solonaru reclamă ascuţirea minţii, dincolo de orice margini, altfel, întâlnirea cu poetul rămâne un simplu deziderat. Dacă în primul volum („ÎN”), sintagma: „de ce „a fi” şi nu „a nu fi” oare”? este numită „groaznica „întrebare”, în al doilea volum („OR”), aceeaşi sintagmă este considerată ca „temuta întrebare”.
  • Petrache PLOPEANU - Forin Dochia, Şarpele dezaripat sau ceremonia din amurg a dezbrăcării de sine. Chiar dacă Florin Dochia ne avertizează încă din titlul cărţii sale, Şarpele dezaripat, apărută la Iaşi, în 2008, la Editura Princeps Edit, că va fi vorba despre un şarpe, iar acesta va fi dezaripat, adică fără aripi, poetul scrie mai ales despre fluturi şi zbor: „Eu am visat solzi de fluture”, Şarpele dezaripat; „Să biciuim marea – a zis saltimbancul – şi vorbele / Lui păreau fluturi / pentru că ştia tot oraşul că el / Respiră fluturi şi vorbeşte fluturi” (Avatar).
  • Poezie: Zmiter VIŞNIOV (n. 1973), Belarus. Poet, romancier, pictor. S-a născut în oraşul Debreţin, Ungaria. Licenţiat în jurnalism al Universităţii Beloruse, a studiat la Institutul de literatură „Gorki” din Moscova. Este unul din fondatorii asociaţiei literare „Bum-Bam-Lit” (1995-1998). Printre cărţile sale de poeme se remarcă „Versificarea naşterii” (2005) şi „Faraonul la menajerie” (2007).
  • Nicolae BRATU - Mario Vargas Llosa: „Războiul sfârşitului lumii”.  Câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură (2010), pentru „cartografierea structurilor puterii”, Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa (Peru) şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise ca un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru.
  • Diana VRABIE - Iuliu Raţiu şi universul literaturii pentru copii.  În evoluţia şi diversificarea universului tematic al literaturii contemporane pentru copii, creaţia lui Iuliu Raţiu constituie un important punct de referinţă. Animator admirabil al genului, aplecându-se cu toată seriozitatea gestului scriptural asupra lumii celor mici, detronând prejudecăţi infatuate, referitoare la o denigrată Cenuşăreasă literară, Iuliu Raţiu se înscrie în lista autorilor pentru care a scrie literatură pentru copii este un act de supremă responsabilitate.
  • Magda GRIGORE - Virtualitatea ca alteritate.  Calculatorul este un adevăr care ne conectează la Universul infinit-necunoscut, care poartă în sine toate variabilele. Virtualul văzut ca o paradigmă a materialităţii este tema unei cărţi captivante semnate de Lucia Simona Dinescu: Corpul în imaginarul virtual (Editura Polirom, 2007), în care autoarea se afiliază, prin mărturisire proprie, unei viziuni de deschidere a umanului spre alteritate, în toate dimensiunile acesteia.
  • Gherasim RUSU TOGAN - La cumpăna timpului. Din universul nostru mito-creştin: COROLA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ: Crăciunul - Anul Nou - Boboteaza. Relicve prahovene.   Universul sărbătoresc al iernii, corolă încărcată de fast şi unicitate, compusă din Crăciun, Anul nou şi Bobotează, însumează practici atât precreştine, cât şi creştine, specifice naşterii Soarelui Neînvins şi Mântuitorului.
  • Iulian MOREANU - Mierla şi glonţul.   -Bă, vrei să-ţi arăt ceva? mă întrebă Neluţă şi-mi făcu cu ochiul, apoi dădu din cap, încurajator, îndemnându-mă să mă apropii mai mult de el.
  • Lucian GRUIA - Ioan N. Roşca - Poetul mării.        În prefaţa cărţii (1), intitulată inspirat Ţărmurit de nemărginire, profesorul Nicolae Georgescu consideră că poezia profesorului de filosofie Ioan N. Roşca reprezintă „un tratat de filosofie sceptică făcută în versuri”.
  • Poezie: Octavian MIHALCEA
  • Valeriu SOFRONIE - Poemul generator. Lucian Alecsa, pitagoreicul.  Când îşi pierde inocenţa, şi asta se întâmplă cam o dată la doi ani, Lucian Alecsa iese din câte o editură cu braţele încărcate cu cărţi. După cum îi este obiceiul, şi anul cultural 2011 este întâmpinat cu un nou volum de versuri – „Viaţă mahmură şi neagră” (Editura Brumar). Abia ce-şi încheie prima decadă de creaţie (de la debutul din 1992 la ultimele două piese în 2009), scriitorul botoşănean o deschide pe cea de-a doua.
  • Poezie: Vali NIŢU
  • Premiile Festivalului-Concurs Internaţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII“ - ediţia a X - a, 13 - 15 octombrie 2011
  • Ionel BOTA - Un început. Poezia Adrianei Weimer sau cum să scrii despre vis.   Limbajele poeziei nu ţin de magie. Omul, la urma urmei, este marea semnificaţie a acestei sărbători, cuvântul. Poezia ar fi, deci, miracol şi atitudine, exprimare a fiinţei în sincroniile lumii. Dar idealul poeziei nu poate fi principiul creativ, doar aleanul discursiv al ceremoniilor fiinţei de a provoca spectacolul marilor coincidenţe.
  • Mioara BAHNA - Aşteptarea - ca ocupaţie: Charles Bukowski – Femei.  Scriitor controversat, autorul romanului Femei [Women] – apărut la Editura Polirom, Iaşi, în 2009, în traducerea lui Florin Şlapac, cu o postfaţă de Călin-Andrei Mihăilescu – este o personalitate aparte a literaturii secolului al XX-lea, prin faptul că şi-a început cariera literară târziu, prin conţinutul scrierilor sale şi prin atitudinea, cel puţin în aparenţă, sfidătoare, faţă de literatură şi faţă de viaţă în general. Între scriitorii americani ai secolului, Bukowski face figură aparte.