StatTrack
web space | free website | Business Hosting Services | Free Website Submission | shopping cart | php hosting

acasă

numărul 20 / ianuarie - februarie 2011


Cuprins

  • EDITORIAL - Publicitatea negativă (Valeria MT)
        Dl. Mărmureanu, invitat de posturile de televiziune ori de câte ori pământul nostru dă uşoare semne de trezire, este adeptul învăţăturilor simple şi logice, prezentate în aşa fel, încât până şi cei cu un IQ mediu să le priceapă: cutremurele cu magnitudinea situată sub patru pe scara Richter sunt benefice, ele ajutând la eliberarea tensiunilor din scoarţa terestră; departe de a anunţa un prăpăd, îl împiedică. >>>>>>>>>>

  • REACŢII - Ion CRISTOFOR - Românismul după două decenii de democraţie
        Reciteam mai zilele trecute o carte a lui Onisifor Ghibu, intitulată La a douăzecea aniversare a Universităţii Daciei Superioare, apărută în 2001 sub îngrijirea regretatului profesor universitar, vestitul chirurg Crişan Mircioiu. Îndepărtat de la catedra universitară de primii vătafi ai comunismului instalat de către armata sovietică, în martie 1945, profesorul de pedagogie din Alma Mater Napocensis e supus interogatoriului unei sinistre Comisii de epurare. >>>>>>>>>>

  • REACŢII - Andreea SOFRONIE - Femeia absentă. Decibelii
        Deseori, în literatura de specialitate, feminismul şi feministele sunt acuzate de victimizare, de asumarea în mod eronat a unor idei şi concepţii care conduc în final la construirea unei imagini distorsionate asupra sexului frumos de înseşi reprezentantele acestuia. Acestea fiind spuse, articolul care ne-a captivat atenţia este unul care răstoarnă această teorie, demonstrând astfel că femeia nu este o creatură frustrată, al cărei scop fiind doar acela de a încerca cu disperare obţinerea unei poziţii recunoscute social. >>>>>>>>>>


  • ECOURI - Emilian MARCU - Un cuib de nobili
        Un cuib de nobili, aşa s-ar putea numi, fără teama de a greşi, preluând cuvintele marelui prozator rus I. S. Turgheniev, scriitorii trăitori pe meleagurile localităţii Râmnicul Sărat, cei care, cu multă trudă, fac din această urbe o adevărată cetate a culturii. >>>>>>>>>>


  • LA ANIVERSARĂ - Nicolai Tăicuţu
    copilul se furişează pe sub iederă
    şi fură/ cu bună-ştiinţă/ sandalele tatălui său
    unicele sandale cu catarame aurite
    pe care doar praful depus
    mai câştiga în valoare... >>>>>>>>>>

  • INTERVIU - Marian RUSCU - «Este momentul de a atrage cât mai mulţi spre actul de a citi»  
        Poet şi prozator, s-a născut la 18 septembrie 1949, la Ploieşti. Proprietar al Editurii şi Tipografiei ,,Premier”. Este fondator al Cenaclului ,,Petrarca”, care a funcţionat ,,clandestin”, timp de şase luni, în vara-toamna lui 1970 (interzis de regim), în casa în care locuia şi locuieşte. Fondator şi director al revistei „Axioma” (pe care o şi finanţează), al Cenaclului Axioma.
    >>>>>>>>>>

  • Doina Cernica - Scriitori, cărţi şi cititori la Thionville
        O dată la doi ani, spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni a lunii septembrie, iubitori şi autori de literatură din Franţa, Italia, Luxemburg, Germania, Belgia, Elveţia, Austria, Portugalia, dar, iată, astă toamnă, şi din Canada, Liban, Polonia, Serbia, România, se îndreaptă ca într-un ritual, asemănător cumva cu al păsărilor călătoare, spre Thionville, oraşul din Lorena cunoscut mai ales pentru apropierea sa de centrala nucleară Cattenom. >>>>>>>>>>

  • ESEU - Valeriu Remus GIORGIONI - Virgil Diaconu: Un SECOL de singurătate
         Am pornit la drum cu acest titlu perifrastic, având pe masă două cărţi de poezie: prima, apărută la o editură mare, este a unui proaspăt înnobelat, şi se caracterizează prin multe pagini albe (şi puţine cuvinte pe pagină, astfel încât dacă era de alt autor ar fi apărut într-un format „de poche”), iar a doua este un regal de poezie, deşi a apărut la o editură mică… Ceva indefinibil mă atrage spre această a doua lectură, deşi cartea cu pricina nu-mi este nici măcar destinată (dedicată), eu nefiind critic, ci numai un cititor capricios de poezie – mă atrage în general ce mi se pare frumos. Iar când un premiu Nobel nu-ţi spune prea multe, simţi nevoia să te pierzi printre arborii de răcoare/singurătate ai unei poezii adevărate. Nu intenţionez să prezint evoluţia poetului Virgil Diaconu sau să adaug referinţelor critice alte formulări savante – pur şi simplu, nu încetez a mă uimi de performanţele acestui autor. >>>>>>>>>>

  • POEZIE - Leons BRIEDIS
                                                           (Traducere din letonă de Maria BRIEDIS-MACOVEI)
    Pasărea ce iernează în sângele meu —
    din ce îşi va face ea cuibul oare?
    Din speranţe, din amintiri, din insomnie?
    Din ochii mei deschişi în noaptea târzie?
    >>>>>>>>>>

  • POEZIE - Ghevorg GHILANŢ (Armenia)
                                                          (În româneşte de Leo BUTNARU)
    Pulberea eternităţii
    învăluia astfel: iatacul pustiu
    era locaş muntean de rugăciune
    şi chilie sub-
    pământeană,
    şi clopotniţă.
    >>>>>>>>>>


  • Florin CARAGIU - „Rock în Praga” sau Retrăirile unui om de zăpadă
                 O excursie la Praga, contemplarea arhitecturii, carnea măcinată de ploaie, căutarea furibundă, vizitarea unei expoziţii Dali, lecturi din Kafka şi paşi de dans se conectează la numele Adela, nod de circulaţie al traseelor imaginare. Personajul principal al volumului „Rock în Praga” (ed. Herg Benet, 2011), semnat de Andrei Zbârnea, aminteşte de „adolescentul miop” eliadesc devenit un Midas inocent care, cu eleganţă şi cu un aer confesiv, preface tot ce atinge în poezie. >>>>>>>>>>

  • Cornel GALBEN - Fanteziile răstălmăcitorului
                  La doi ani de la debutul editorial, cel care tocmai făcuse un Transplant de sinceritate (Editura Crigarux, Piatra Neamţ, 2007) revine în atenţia cititorilor, de data aceasta cu recomandarea criticului Petre Isachi. În tiparele acestuia, Emil Ariton e afiliat gândirii poetice barbiene, urmele de ermetism pe care le identifică, asociate cu intuiţia matematică derivată din profesia de bază a autorului, conducându-l la concluzia că poetul spion, cum singur se caracterizase, e dionisiac prin viziune şi apolinic prin formă şi temperament poetic. >>>>>>>>>>


  • Aurel GANEA - Româna care doare
                  După câteva luni de trăit în Franţa, ca student întârziat, mă săturasem. De francezi, cu orgoliul lor cocoşesc, de civilizaţia lor ţâfnoasă şi exclusivistă. Eu veneam din lumea a treia, „du tiers monde”. Colegii mei francezi mi-o reproşau cu emfază, de parcă aş fost şi eu vinovat că România rămăsese o ţară subdezvoltată, că veniseră bolşevicii peste noi. Sau poate eram vinovat şi eu, cine ştie?… >>>>>>>>>>

  • POEZIE - Ionuţ Caragea
    atunci când oamenii nu vor avea loc pentru amintiri
    în cutia neagră a prezentului lor
    atunci când vor construi peste cimitire
    parcuri de distracţie aerodromuri şi blocuri zgârie-nori
    >>>>>>>>>>

  • Camelia Manuela SAVA - Adriana Georgescu: „La început a fost sfârşitul”; Viaţa ca un roman
                   Uneori, destinul ce ne-a fost hărăzit este unul plin de suferinţe, de fapte surprinzătoare ce stau la limita miraculosului, de evenimente importante la care eşti doar martor sau iei parte în mod activ, de aceea eul devine în aceste condiţii erou/eroină ca într-un roman, operă de ficţiune, în care se mişcă oameni vii care au existat într-adevăr şi, în locul memoriilor fluviu, care sunt scrise la persoana întâi, apar opere ce stau la limita inimaginabilului sinonim cu o întâmplare reală. >>>>>>>>>>

  • Ionel POPA - Liviu Rebreanu: Nevasta
                      Subiectul nuvelei este un eveniment devenit banal prin frecvenţa lui în cotidian şi în literatură. Problema este ce scoate scriitorul dintr-un astfel de subiect. Unei neveste îi moare bărbatul; înmormîntarea se face urmînd tipicul tradiţional. Oprindu-ne la epiderma epică a textului putem spune că tema nuvelei este întîlnirea cu moartea, şi, totuşi, tema de reflecţie rămîne la nivelul trăirilor psihice directe. >>>>>>>>>>

  • PROZĂ - Artemiza ASANACHE - Fapt divers; De dragoste
                    Tremura. De fiecare dată când aştepta autobuzul 143, tremura. De frig, cel mai adesea, şi de frică. Zona nu era dintre cele mai civilizate, iar în staţie era curent. Drumul până la Andrei era de fiecare dată chinuitor. De fiecare dată, oamenii se îmbulzeau să intre în maşină, se înjurau, se împingeau, se blestemau, ţipau unii la alţii dintr-un capăt al autobuzului în altul, mâncau seminţe şi scuipau cojile pe jos, ascultau muzică la maxim. >>>>>>>>>>

  • PORTRETE ÎN PENIŢĂ - Florentin Popescu - Umbra poetului, pe străzile târgului de odinioară
                     Tocmai când credeam că amintirile despre Buzăul adolescenţei şi visurilor mele literare au fost pentru totdeauna pecetluite în cărţile de amintiri şi evocări pe care le-am încredinţat răbdătoarei hârtii tipografice, iată că primesc de la colegul meu de liceu buzoian, şi totodată vechi prieten, Nicolae Cabel o carte. O carte de versuri semnată de Dem. Iliescu, fără îndoială un poet aproape cu totul uitat astăzi şi despre care nici măcar mai vârstnicii iubitori de literatură nu mai ştiu şi nu mai vorbesc nimic. >>>>>>>>>>

  • Viorel GURUIANU – Lerui, ler
                   Interjecţia populară românească lerui împreună cu numeroasele ei variante „apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic“ (DEX2, s.v. ler). Există peste 40 de variante în DA (s.v. ler) şi 29 de variante în DLR (s.v. ler1), dar nu e sigur că toate aceste forme înregistrate în cele două dicţionare aparţin cu adevărat interjecţiei respective. În DOOM2 (s.v.) sunt recomandate trei variante ale interjecţiei aflate în discuţie: ler/lerui/lerului. >>>>>>>>>>

  • FOLCLOR - Gherasim Rusu Togan - Dragobetele - zeul redescoperit al iubirii din Panteonul arhaic de credinţe româneşti
                  Începutul solstiţiului de primăvară se ornamentează, printre altele, în conştiinţa populară şi cu un şirag de credinţe arhaice, care se înscriu într-un cod de comunicare încărcat de valenţe magice, cu valori benefice. Asistăm, în fapt, la un început de calendar agricol, anticipat de numeroase previziuni în cod benefic, precum arhicunoscutul „Calendar de ceapă”, din primii zori ai Anului Nou şi de fel şi fel de proceduri magice; de la ameninţatul şi legatul pomilor în anul ce se iveşte, la stropitul plugului şi al vitelor cu apă sfântă, de către gospodarul care-şi ţese nădejdile într-un belşug şi rod bogat, ferit de malefic. >>>>>>>>>>

  • Florin DOCHIA - RAŢIUNILE INIMII. 8. Reflecţii cu privire la dematerializarea literaturii
                  Periodic, dacă nu chiar mai tot timpul, ni se anunţă că se sfârşeşte ceva în cultură / literatură. Ba chiar sfârşitul literaturii ni se anunţă - vezi textul conferinţelor lui Kôjin Karatani a cărui traducere a apărut în «Revista Nouă», în 2011. Şi totuşi: „Acest sfârşit nu înseamnă că, după literatură modernă, urmează literatura postmodernă, nici că literatura va dispărea complet. Ceea ce aş dori să abordez este rolul specific pe care l-a jucat literatura în modernitate, cu o importanţă şi o valoare particulare, şi sfârşitul acestui fenomen. Acest sfârşit nu trebuie trâmbiţat. Este o realitate. Puţine persoane consideră astăzi că literatura este importantă. Nu vreau să devin un purtător de cuvânt al acestei idei. Dimpotrivă, ar trebui, astăzi, chiar să insist asupra faptului că a fost un timp când literatura a jucat un rol foarte important.” >>>>>>>>>>

  • Nina Plopeanu - Ciob de oglindă
                  De câteva ori pe an, uliţa satului era animată de prezenţa unei cerşetoare ce se plimba de sus în jos sau de jos în sus, iar când obosea se aşeza în praful drumului, dincolo de casa vreunui cunoscut. Scotea cu greutate din traista slinoasă un ciob de oglindă împachetat într-o foaie îngălbenită, ruptă de vreun copil din caietul de şcoală, pe care-l găsise prin gunoaiele pe unde-şi făcea veacul. >>>>>>>>>>

  • Cristina Necula - BIU sau despre poezia ca reverie a semnificaţiilor
                Vorbind despre scriitura Imaginarului, Jean Burgos demonstrează că există o posibilă ruptură a cuvântului cu limbajul semnificaţiei. Ea “este cea pe care o înfăptuieşte suita cuvintelor organizându-se într-o sintaxă care nu trimite la o gândire, ci modelează treptat o imagine sau o serie de imagini purtătoare de sensuri multiple şi creatoare a unei noi realităţi”. >>>>>>>>>>

  • POEZIE - Mahmoud Djamal
    se încarcă memoria
    se încarcă până la ultimul mormânt
    la niciun nume nu mai răspunde copacul
    o serenadă aurie scoate umbrele
    din ascunzişurile lor
    >>>>>>>>>>

  • POEZIE - Ionuţ RADU
    Înţeles metafizic
    Am împrumutat propria limitare cercului
    să se poată sprijini pe asfalt
    va veni un timp când ochiul va fi mai aproape de propriul vis
    decât de mine
    >>>>>>>>>>

  • Valeriu SOFRONIE - Revolta simbolică
                 Am plecat în eseul de faţă de la ipoteza, nesusţinută (în aparenţă) de niciuna dintre poziţiile canonice referitoare la tema în discuţie, că nesupunerea civică, în însăşi substanţa ei conceptuală, presupune un act sau o suită de acte violente. Ipoteza este intim legată de o alta - violenţa nu se reduce din societate pe măsura democratizării acesteia, ci se sublimează cultural (simbolic), trecând, printr-un mecanism invers celui aristotelician, dintr-o dimensiune actuală într-una virtuală, din act în potenţă. >>>>>>>>>>

  • POEZIE - Virgil DIACONU - Patria mea
    Legat fedeleş,
    Adevărul a fost scos într-o noapte din ţară.
    Devenise un pericol de-a dreptul public şi ţara,
    care are grijă de publicul ei, şi-a făcut datoria.
    Numai fiica cea mică, Revolta,
    umblă ca smintita pe străzi şi bate toba în cetate.
    >>>>>>>>>>


  • Doru Ciucescu - Concursul pe meserii
            Concursul pe meserii în industria constructoare de maşini (I.C.M.), faza pe ţară, a fost organizat la Grupul Şcolar “Vasile Roaită” din Capitală. Pacolo Colentinescu, inspectorul de specialitate în Ministerul Învăţământului, preşedintele comisiei, a deschis şedinţa de instructaj: >>>>>>>>>>


  • Cărţi prezentate de Mioara Bahna:
            - Adrian Munteanu – A şaptea treaptă;
            - Gherasim Rusu Togan – Divinităţi păgâne din Carpaţi.
                     Întruchipări ale lumii reale şi ale lumii-oglindă ;
            - Un melancolic: Ion Lazu
    >>>>>>>>>>

  • Cărţi prezentate de Valeria Manta Tăicuţu:
             - Marian Ruscu, Târziu în labirint, Ed. Libra, 2011;
             - Nicolae Mihai, „Epilog sau din amneziile unui condamnat la viaţă”,
                                Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2011;
             - Octavian Mihalcea: Epicriza, Ed. Semne, Bucureşti, 2011
    >>>>>>>>>>

  • POEZIE - Petrache Plopeanu
    tocilari din toată lumea uniţi-vă. metodologia detaliată a scobirii în carne
             preocuparea pentru ascuţirea luptei de clasă
             îl stăpânea încă de la vârsta de 10 ani pe acela care
             avea să devină maestru tocilar în colţul de sud-est al pieţei comune
             îşi tăiase atunci pentru prima dată degetul
             (dar la fel de superficial
             cum se încheiase şi comuna din paris doar cu extirparea şobolanilor)

    >>>>>>>>>>



sus